Dialoguri cu Părintele Stareţ Alexie (2)
- Aţi fumat vreodată, părinte?
- Ohooo, şi-ncă cum! Şi cu câtă plăcere fumam. Nu eram d-ăla care să fumeze agitat si nervos tot timpul şi oriunde, eu aveam un cult pentru ţigară. Îi invidiez un pic pe popii greci. Aia ies de la liturghie şi îşi aprind pipa, la ei e voie.
- E păcat mare să fumezi?
- Cum să vă zic eu ca să mă fac înţeles… Că fumaţi acum, la o şuetă şi-un ceai bun, într-un spaţiu în care nu deranjaţi pe nimeni, nu văd ceva foarte grav în asta.
- Şi de ce ar fi mai grav altă dată?
- Uitaţi, dumneavoastră staţi în Bucureşti iar părinţii sunt acasă, la Deva…
Aprob şi aştept să văd unde vrea să ajungă.
- Mergeţi rar acasă, nu-i aşa?
- Aşa e, părinte.
- Să zicem că mergeţi odată acasă şi puteţi sta numai două ore, pe ceas. Şi mama e bolnavă, nu puteţi fuma în casă că-i face rău, aşa că ieşiţi pe balcon. Cam odată la 15 minute ieşiţi timp de 10 minute pe balcon. Ce ne rezultă ?
- Că am ieşit pe balcon de 8 ori în doua ore…
- Înmulţiţi cu 10 minute, să zicem, cât v-ar lua să fumaţi în tihnă o ţigară…
- O oră şi 20 de minute petrecute pe balcon.
- Vedeţi, adică aţi fi putut să-i acordaţi mamei dvs. două ore şi aţi petrecut cu ea mult mai puţin. Acum zic eu că fumatul e păcat.
- Deci nu fumatul în sine e problema ci dependenţa, când nu te poţi abţine…
- Exact. Când iei decizii în baza acestei apucături, când nevoia de a fuma stabileşte unde mergi şi cât stai într-un loc, când din ultimii bani alegi să cumperi ţigări şi te împrumuţi pentru pâine, e grav. Când viciul ăsta te-a înrobit, atunci e mare, mare păcat.
Citește și:
Cine e mai new ager pe aici s-a convins poate deja (in forul sau interior si singurul care conteaza, pt. ca o dovada universala, absoluta, palpabila si incontestabila in favoarea vreunei dogme sau religii nu vom avea niciodata) ca nu exista pacat. Aceasta notiune, asociata raului, adica opusul binelui, este doar o inventie a lumii relative in care ne ducem existenta momentan. Nu exista pedepse sau un Dumnezeu razbunator, care si-ar condamna propria creatie la chinuri vesnice in Iad. Eu personal cred ca astea sunt doar inventiile bisericii, ale religiei in general, pentru a manipula masele, prin frica (o alta notiune care nu exista in universul absolut). Dumnezeul meu este unul al dragostei, adevarului si bucuriei.
In fine, am divagat prea mult. Parerea mea: nu este pacat sa fumezi, in sens religios, dar cu siguranta este pacat sa-ti bati joc de propriul tau corp si sa mai dai si bani pt. asta.
Eu cand caut sa vad ce crede Dumnezeu ca e bine sau rau ma intereseaza mai mult decat parerea unor oameni parerea Lui. In Biblie nu se vorbeste evident de tigari, dar se vorbeste de cat de mult ar trebui sa ne apreciem trupul pe care l-am primit cadou si cat de tampit sunt dependentele. Pavel spune ca de ce distrugem trupul, e al nostru? L-am pimit. eu nu strivesc cadouri de la cei dragi. si tot Pavel spune ca totul ne e permis dar nimic sa nu puna stapanire pe noi
Deci e păcat dacă eşti dependent. Dar, cum mai mult de 95% dintre fumători devin dependenţi, rezultă că e păcat să fumezi chiar şi o ţigară. Iar cei care fumează e bine să renunţe, spre binele lor şi al copiilor lor.
Este pacat ori de cite ori un fumator fumeaza in compania unui nefumator, mai ales in spatiu inchis. Am zis !
Parintele Arsenie Boca,ii condamna foarte tare pe preotii fumatori.El argumenta in felul urmator : preotii,se impartasesc din trupul si sangele Mantuitorului la fiecare Sfanta Liturghie,deci sunt purtatori de Hristos,iar ei fumand ,nu fac decat sa-i puna tigara-n gura lui Hristos.
Ba-i pacat!
E pacat ca te sinucizi cu incetinitorul.
Un adevărat dialog alexian! Îmi place, voi ţine minte argumentaţia.
Foarte faina perspectiva asupra fumatului! Culmea, ma regasesc in ea total de vreo 7 zile, de cand n-am mai pus tigara in gura si m-am hotarat sa devin cel mult un fumator de ocazie.